Stiri si comunicate

In perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, nu este exclusa o eventuala listare a grupului de firme European Drinks la bursele internationale. European Drinks va investi 40 de milioane de euro intr-o fabrica de bere.<br /><br />Grupul de firme European Drinks intentioneaza sa listeze compania la una dintre bursele internationale, un nume vehiculat fiind chiar Frankfurt. Pentru demararea procedurii de listare, grupul de firme este auditat de PricewaterhouseCoopers (PwC). „Cu cat ne apropiem mai mult de structurile europene, cu atat valoarea companiei ar putea sa creasca. De aceea este mai bine sa intram pe piata burselor mari“, a afirmat Viorel Micula, presedintele grupului. <br /><br />Conducatorii companiei European Drinks si-au exprimat nemultumirea fata de instabilitatea legislativa din Romania. Aceasta este una dintre cauzele pentru care listarea ar putea sa fie amanata. <br /><br />Reprezentantul PwC, Jean Pierre Vigrou, ne-a declarat ca, pentru listarea unei companii pe pietele internationale, sunt necesare doua conditii de baza: sa aiba un istoric si sa fie profitabila. „European Drinks are o istorie, zece ani de activitate, si este si profitabila, deci are toate sansele sa fie listata pe o bursa mare“, a conchis Vigrou. <br /><br />European Drinks are peste 12.000 de angajati. European Drinks dispune de o retea de distributie cu peste 150 de filiale in intreaga tara, care asigura comercializarea a peste 200 de sortimente proprii de bauturi racoritoare, alcoolice si de produse alimentare. Grupul a deschis societati comerciale in Republica Moldova, Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia.<br /><br />De asemenea, produsele sunt exportate in tari cum ar fi Rusia, Suedia sau Ungaria.<br /><br />Grupul de firme European Drinks vrea sa-si extinda afacerile si in productia de bere. In acest sens, are in derulare un program de investitii de peste 40 de milioane de euro, care vizeaza construirea unei fabrici de bere, cu o capacitate anuala de un milion de hectolitri. „Constructia a demarat in primavara anului trecut. Costurile au fost mult micsorate datorita faptului ca multe dintre instalatiile de producere a bauturilor racoritoare si a apelor minerale pot fi folosite si pentru bere“, a precizat Viorel Micula.<br /><br />Fabrica se afla in localitatea Draganesti, judetul Bihor, productia urmand sa inceapa in august, astfel incat in septembrie berea ar putea fi gasita pe piata. „Este o piata interesanta, cu posibilitati de crestere in viitor, desi in prezent consumul intern este inferior celui inregistrat in tarile vecine. Daca lucram la capacitatea maxima, am putea atinge o cota de piata de pana la 10%“, a afirmat Micula. Acesta sustine ca in cazul berii costurile de productie sunt mai mici, comparativ cu cele pentru bauturi racoritoare si apa minerala. „Va fi o bere populara, livrata la un pret accesibil consumatorului de rand“, a mentionat Micula, care a adaugat ca tipurile de bere care vor fi lansate urmeaza sa fie stabilite in functie de solicitarile pietei.<br /><br />Pe data de 30 mai a.c., European Drinks si Transilvania General Import-Export, ambele patronate de fratii Micula, au platit aproximativ 423 miliarde lei datorii catre bugetul de stat. O alta companie din grup, Rieni Drinks a primit inlesniri la plata pentru datorii de aproximativ 157 miliarde lei. Cele trei societati ale grupului figureaza, in continuare, ca datornici la bugetul asigurarilor sociale, cu 44 miliarde lei.<br /><br />Sursa: Realitatea Romaneasca, Bursa, 27 iunie 2003. Citeste mai mult

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va trebui sa isi schimbe statutul din asociatie in societate pe actiuni pentru a putea fuziona cu piata Rasdaq, a declarat, ieri, presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Gabriela Anghelache, in cadrul conferintei internationale 'Planul de actiune pe termen mediu pentru dezvoltarea pietei de capital din Romania'. <br /><br />Actiunile ar urma sa fie impartite cu titlu gratuit membrilor asociatiei Bursei. Presedintele CNVM a afirmat ca va trebui creat un depozitar central, organism independent, care sa verifice platile, decontarea si inregistrarea tranzactiilor, masura prevazuta in proiectul legii consolidate a pietelor de capital. <br /><br />Gabriela Anghelache a precizat ca una din dificultatile procesului de fuziune cu Rasdaq o reprezinta foarte multe societati listate ale caror actiuni nu sunt tranzactionate. Potrivit datelor furnizate CNVM de catre Rasdaq, din cele 4.823 de societati listate pe aceasta piata la sfarsitul anului trecut, 18% nu au mai facut obiectul tranzactiilor de doi ani. De asemenea, exista companii care au fost listate in urma procesului de privatizare in masa si care nu au fost tranzactionate deloc pana in prezent.<br /><br />In ceea ce priveste proiectul legii consolidate a pietelor de capital, Gabriela Anghelache a declarat ca acesta isi propune sa unifice prevederile legislative actuale referitoare la valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, precum si la instrumentele financiare derivate.<br /><br />Sursa: Gardianul, 27 iunie 2003.' Citeste mai mult

Vom supraveghea mai atent Societatile de Investitii Financiare si vom adopta noi prevederi cu privire la tranzactiile acestora odata cu adoptarea noilor reglementari legislative din domeniul supravegherii pietei de capital, a declarat ieri presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Gabriela Anghelache, in cadrul conferintei de presa organizata cu ocazia seminarului international privind piata de capital din Romania. <br /><br />'Vom analiza mai atent tranzactiile referitoare la structura portofoliului SIF-urilor. Sunt anumite aspecte ce vor fi corectate printr-o lege speciala, sau, ca o masura de siguranta, prin anumite prevederi generale, de principiu, ce vor fi incluse in proiectul legii pietelor de capital', a afirmat Anghelache. Oficialul CNVM nu a oferit mai multe detalii vizavi de controversatul subiect al supravegherii pietei de capital si respectiv a SIF-urilor, despre care analistii FMI si ai Bancii Mondiale afirmau - intr-un raport publicat in urma cu o luna de ziarul Adevarul - ca actioneaza intr-o atmosfera lipsita de transparenta, subminand increderea investitorilor. <br /><br />SIF-urile, societati private nascute din darnicia guvernantilor (care le-au servit pe tava o portie grasa din activele societatilor de stat), administreaza astazi actiunile a peste 8 milioane de cetateni. Cu toata averea pe care o administreaza SIF-urile, de peste 10 ani ele nu au fost supuse nici unui control din partea organismelor de supraveghere specializate, in ciuda unor scandaluri financiare in care au aparut insistent numele unora dintre conducatorii acestora. Acelasi raport atragea atentia autoritatilor romane asupra slabei supravegheri a pietei de capital, despre care presedintele CNVM a dat asigurari ca, in curand, se va imbunatati. <br /><br />'Supravegherea in timp real va fi pusa in practica in foarte scurt timp. Vom avea o alta modalitatea de a supraveghea piata de capital si de a lua masuri mai rapide cand apar semnale privind manipularea preturilor', spune Anghelache. Ea a anuntat ca s-au facut experimente si ca 'supravegherea on-line va putea fi facuta de la sfarsitul acestei veri'. Deocamdata, aceasta activitate se face in mare parte sub forma de raportari saptamanale. Oficialul CNVM a spus ca softul care va fi implementat pentru supravegherea pietei de capital a costat circa 350.000 de euro. <br /><br />Sursa: Adevarul, 27 iunie 2003.' Citeste mai mult

Schimburile de locuri din conducerea grupului petrolier privat Rompetrol, anuntate saptamana trecuta, corespund de fapt unei strategii pe care grupul o are in vedere in urmatorii doi ani. Eric Chis, fost director al rafinariei Petromidia, si-a incheiat rolul de a curati si restructura una dintre cele mai mari si complexe rafinarii din Romania, lasand-o din luna februarie pe 'profit sustenabil', obiectiv asumat in momentul preluarii conducerii rafinariei.<br /><br />De acum, noul director, Sorin Potanc va trebui sa duca la bun sfarsit faza de automatizare a rafinariei, inceputa acum un an si s-o aduca la un cost de procesare pe tona de titei de 15$/tona, fata de 20$/tona in prezent.<br /><br />In 2001, la preluarea rafinariei de catre grupul Rompetrol, aceasta inregistra un cost de procesare de 55$/tona, avand circa 3.600 de angajati. Dupa investitii de circa 100 mil.$ consumate in doi ani, Petromidia are 1.400 de angajati, in timp ce costul de procesare pe tona de titei a scazut de la 55$ la 20$, in conditiile in care rafinaria proceseaza preponderent titeiuri sulfuroase. In prezent, Petromidia este principalul furnizor de carburanti Euro 3 pentru companiile internationale de pe piata distributiei de carburanti, potrivit lui Chis.<br /><br />Insa pentru a atinge standardele rafinariilor europene, noul management va trebui 'sa mai stranga surubul'. In 2005, cost va trebuie sa fie de 15 $/tona de titei procesat, iar in rafinarie nu vor mai lucra decat 400 de angajati. Pentru aceasta, sunt preconizate investitii de cel putin 50 mil. $ pe an. Pana la finele acestui an, capacitatea de prelucrare a rafinariei urmeaza sa fie de 3,8 mil tone.<br /><br />&#8220In urmatorii doi ani, am ca obiective tinta sa fac din petrochimie ceea ce am facut deja din Petromidia, cu Rompetrol producator si trader (n.red - casa de comert) de produse petrochimice in Balcani, apoi sa ma concentrez asupra expansiunii regionale&#8221, a explicat pentru Ziarul Financiar tintele mandatului sau Eric Chis, noul vicepresedinte al grupului Rompetrol responsabil cu dezvoltarea si investitiile. Potrivit acestuia, cifra de afaceri a Rompetrol pe divizia de petrochimie se va tripla in doi ani la 120 mil. $, fata de 40 mil. $ in 2002.<br /><br />&#8220Afacerile din petrochimie sunt diferite de cele cu petrol si gaze. In petrochimie, poti sa ai o rata a profitului si de 40%, insa fluctuatiile sunt mari. La companiile mari din domeniu, se intampla frecvent sa piarda un miliard de dolari intr-o zi, pentru ca a doua zi sa castige doua miliarde de dolari&#8221, spune Chis.<br /><br />Cum isi va aplica acesta strategia in domeniul petrochimiei?<br /><br />&#8220Am ramas in continuare director general al Rompetrol Petrochemicals. Trebuie spus ca, dupa preluare, am constatat ca partea de petrochimie a complexului Petromidia nu putea depasi un grad de utilizare al capacitatii de 60%, pentru ca asa fusese proiectata. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de catre compania de engineering Stone and Webster. $.Pentru a fi profitabila, este necesara utilizarea a minim 92% din capacitate. Petrochimia de la Petromidia a fost pornita pentru perioade foarte scurte de timp, in 1989 si 1996. Initial, am crezut ca repornirea petrochimiei ne va costa 15-20 mil.$&#8221, a mai spus Chis. Insa dupa ani de studii a reiesit ca investitiile necesare pentru repornirea unitatilor petrochimice de la Petromidia sunt de circa 70 mil. $. In 2005, aceste unitati vor avea un grad de utilizare al capacitatii de 95%.<br /><br />De la 1 ianuarie a fost creata o noua societate, Rompetrol Petrochemicals, care administreaza toate activele din domeniul petrochimiei de la Petromidia. Actionar unic la Rompetrol Petrochemicals este compania Rompetrol Rafinare Complex Petromidia.<br /><br />Pentru a-si pune in aplicare politica, Rompetrol intentioneaza sa importe polietilena si alte produse petrochimice din Orientul Mijlociu, folosind facilitatile oferite de portul Midia.<br /><br />Miza in afacerea petrochimica este tocmai consumul redus de poliolefine din Romania, care se situeaza in acest moment la circa 7 kg/cap de locuitor, in timp ce in Ungaria este de 34 kg, iar in Germania de circa 42 kg, lasand teren unei cresteri potentiale a pietei.<br /><br />Potrivit ultimelor informatii disponibile, la Petromidia este in functiune o instalatie de producere a polipropilenei, care a produs 65.000 tone in 2002. Pentru acest an, este prognozata o productie de 75.000 tone.<br /><br />Investitiile preconizate, in suma de 70 mil. $, vor fi directionate pentru repornirea instalatiilor de piroliza si doua unitati de producere a polietilenei.<br /><br />In conditiile in care vor fi repornite piroliza si cele doua unitati de producere polietilena, cifra de afaceri din activitati de petrochimie ar putea ajunge la 300 mil.$ anual incepand din 2006.<br /><br />Pe segmentul de retail (distributie de carburanti prin depozite angro si statii de distributie), grupul Rompetrol isi va continua expansiunea pe piata interna si cea regionala. In strainatate, grupul Rompetrol este prezent pe pietele de retail din Republica Moldova si Bulgaria, urmand sa intre si pe alte piete din regiune.<br /><br />Listata pe bursa electronica Rasdaq, Rompetrol Rafinare Complexul Petromidia SA are o capitalizare de piata de circa 90 mil. $, in conditiile in care ultimul pret al titlurilor rafinariei se tranzactionau cu aproximativ 40.000 lei/ actiune.<br /><br />Pe primul trimestru, Rompetrol Rafinare -Complex Petromidia a realizat in primele trei luni o cifra de afaceri preliminata de 251 mil. dolari.<br /><br />Grupul petrolier privat Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, a cumparat in 2001 pachetul majoritar de actiuni la Petromidia pentru 50 mil. $ platibil in 5 ani, asumandu-si obligatia de aface investitii pe aceeasi perioada in suma totala de 200 mil. $, potrivit contractului de privatizare.<br /><br />A ramas insa problema datoriilor istorice ale rafinariei catre statul roman, care reprezentau 46% din cifra de afaceri a rafinariei pe 2002, de circa 912 mil. $.<br /><br />Rompetrol a propus ca in contul acestor datorii, rafinaria sa livreze produse petroliere la rezerva de stat, iar statul sa devina actionar la Petromidia. Raspunsul din partea Finantelor se lasa asteptat insa. Din toamna anului trecut, grupul petrolier austriac OMV detine 25,1% din actiunile grupului Rompetrol, al doilea operator de pe piata petroliera interna. <br /><br /><br />Sursa: Ziarul Financiar, 26 iunie 2003.' Citeste mai mult

<b>Investitorii s-au 'batut' pe bondurile romanesti</b><br />Acesta a mentionat ca valoarea emisiunii a fost mentinuta la 700 milioane de euro, desi nivelul subscrierilor a fost mai ridicat, intrucat Romania nu avea nevoie de mai multi bani. 'Aceasta suma este absolut suficienta pentru reintregirea rezervelor de valuta administrate de Banca Nationala a Romaniei si va juca un rol important si in finantarea deficitului de stat pentru acest an', a spus Mihai Tanasescu. Potrivit acestuia, 25% din eurobonduri au fost cumparate de investitori din Marea Britanie. Au mai subscris investitori din Grecia - 20%, Germania - 15%, Elvetia - 10%, Italia - 10%, Austria - 7%, SUA - 5%. <br /><br /><b>'Criza externa ne-a ajutat'</b><br />In ciuda declaratiilor oficiale, exista si unele voci care nu impartasesc acest entuziasm. Astfel, analistul economic Ilie Serbanescu sustine ca dobanda de 5,75% nu reprezinta neaparat un succes. Potrivit acestuia, scaderea de aproape trei puncte procentuale fata de dobanda la care s-a imprumutat anul trecut Romania se explica prin reducerea dobanzilor pe pietele internationale. 'La o dobanda de 5,75% sigur nu este un succes. Faptul ca emisiunea a fost suprasubscrisa nu este o surpriza. Acest lucru era de asteptat pentru ca pietele internationale nu ofera, in momentul de fata, variante mai eficiente de investitii', ne-a declarat Ilie Serbanescu.<br /><br /><b>'Contextul e favorabil'</b><br />Acest punct de vedere a fost impartasit si de analistul economic Ionut Popescu. El sustine ca scaderea pietelor bursiere internationale si perspectivele nu foarte optimiste privind o redresare rapida au determinat investitorii sa caute alte piete care sa le ofere castiguri relativ mari si, evident, relativ sigure. 'Oricum, este clar ca e de bine. Dupa summit-ul de la Salonic, cand UE a transmis clar mesajul ca, orice ar fi si oricate probleme am mai avea de rezolvat, integrarea noastra este indiscutabila, suntem altfel priviti. Investitorii sunt acum siguri ca banii lor sunt plasati intr-o economie care va face parte din Uniunea Europeana si, in consecinta, nu vor avea de pierdut. Este clar ca acest lucru se datoreaza si contextului favorabil in care se afla Romania', a ne-a declarat Ionut Popescu. Acesta sustine ca Romania s-ar putea imprumuta in continuare la o dobanda avantajoasa, avand in vedere cererea, care a depasit oferta. 'Acest fapt ar putea reprezenta o tentatie pentru Guvern, in contextul in care urmeaza un an electoral', a conchis Ionut Popescu.<br /><br /><b>Au crescut ratingurile</b><br />Faptul ca investitorii straini au facut o afacere profitabila cumparand obligatiunile romanesti este confirmat de cresterea ratingurilor acordate Romaniei de catre agentiile de evaluare financiara. Astfel, Standard & Poor's a acordat ratingul 'BB minus' emisiunii de euroobligatiuni romanesti in valoare de 700 milioane de euro. Acelasi calificativ a fost acordat si de Agentia Fitch Ratings, care sustine ca economia romaneasca continua sa inregistreze performante solide 'in contextul unui mediu international dificil'. Totusi, Fitch Ratings preconizeaza o usoara incetinire a ritmului de crestere a Produsului Intern Brut in acest an, de la 4,9% in 2002 la 4,5%, in vreme ce in privinta deficitului de cont curent anticipeaza o majorare pana la 4,5% din PIB. 'Marirea cu 43% a salariului minim incepand cu 1 ianuarie va complica obiectivul Guvernului privind un deficit bugetar de 2,65% din Produsul Intern Brut si o rata a inflatiei la sfarsitul anului de 14%, chiar daca ambele tinte ar putea fi totusi atinse', se mai arata in comunicatul Fitch.<br /><br /><br />Sursa: Gardianul, 26 iunie 2003.<br /><br />' Citeste mai mult

Primaria municipiului Alba Iulia va realiza o noua emisiune de obligatiuni municipale, in valoare de 24 miliarde lei, acesta suma fiind destinata finantarii unor obiective de infrastructura<br /><br />Dobanda este variabila si se stabileste trimestrial, calculandu-se ca medie aritmetica intre BUBID si BUBOR la trei luni, la care se adauga doua procente.<br /><br />Scadenta emisiunii de obligatiuni este la data de 30 aprilie 2006, rambursarea imprumutului urmand sa se realizeze in patru rate semestriale, incepand cu 30 aprilie 2004.<br /><br />Sursa: Bursa, 26 iunie 2003.<br /><br />Referitor la prima emisiune de obligatiuni, momentan ne aflam la al patrulea cupon de obligatiuni ALB04, bonificat cu o dobanda de 18% (cu alte cuvinte, cei care vor detine la data de referinta 23 iulie a.c. obligatiuni ALB04, vor primi, pentru fiecare titlu detinut, o suma de 250000 lei si 18% din valoarea ramasa a principalului, 750000 lei).<br /> Citeste mai mult

Brokerii care spuneau la inceputul anului ca investitorii de la Bursa nu se vor imbogati anul acesta, ci vor castiga doar ceva in plus fata de dobanda bancara, s-au inselat. Cel putin in cazul actiunilor Santierului Naval Orsova, al caror pret s-a dublat in ultimele trei luni.<br /><br />Dupa primele cinci luni ale anului, Santierul Naval inregistreaza un profit net de 35,3 miliarde de lei, in crestere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut si cu 52% mai mare fata de prevederile bugetului de venituri si cheltuieli pentru aceasta perioada.<br /><br />Cresterea profitului se datoreaza atat cresterii profitului din activitatea de baza, care a atins la finalul lunii mai 33,8 miliarde de lei, cu 56% mai mult fata de prevederile bugetului, cat si activitatii financiare, care a insemnat un profit de 9,3 miliarde de lei, fata de o pierdere de o pierdere de 1,3 miliarde de lei in perioada similara a anului trecut.<br /><br />Bugetul de venituri si cheltuieli al companiei indica pentru acest an un profit net de 90 miliarde de lei, adica aproape un sfert din capitalizarea bursiera a companiei. Randamentul pe care investitorii de la Bursa spera sa il obtina este oricum mai mare fata de dobanzile bancare, iar brokerii spun ca din acest punct de vedere, crestere actiunilor ar putea continua.<br /><br />Conducerea santierului spune ca prevederile bugetului ar putea fi depasite in acest an datorita navelor livrate in avans. “Am reusit sa devansam termenele de livrare, si pana la finalul anului ne asteptam sa livram doua nave in plus fata de ce ne-am propus la inceputul anului,” spune Constantin Badoiu, directorul santierului naval.<br /><br />Toate navele produse in acest an sunt destinate exportului. Deprecierea in termeni reali a monedei nationale fata de euro a fost, de altfel, unul din factorii care au determinat cresterea profitabilitatii santierului. “Cresterea pretului la tabla pe piata interna a fost estompata de cresterea euro,” a declarat Badoiu.<br /><br />Inca din primul trimestru al anului, santierul a reusit sa contracteze intreaga capacitate de productie pentru anul viitor. Navele sunt destinate in exlusivitate exportului, principalii partreneri fiind din Belgia, Olanda si Germania.<br /><br />Cresterea concurentei din partea santierelor navale din China si Rusia, care practica preturi mai mici in domeniul navelor petru tansportul containerelor, a determinat santierul naval sa-si orienteze o parte din productie catre navele tanc de transport al produselor chimice. Cererea pentru acestea este in crestere pe piata europeana.<br /><br />Actiunile Santierului Naval Orsova sunt cotate la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti, unde au inregistrat si anul trecut printre cele mai mari cresteri de pret, aproape 200%, fata de o crestere medie a cotatiilor de la Bursa de 110%. Ĩn ultimele saptamani, valoarea tranzactiilor a crescut semnificativ, iar brokerii spun ca ascensiunea pretului si rezultatele bune au atras investitori de talie mai mare. Numai luni, la Bursa s-au transferat pachete de actiuni reprezentand 1% din capitalul santierului.<br /><br />“Santierul naval a raportat an de an rezultate in crestere, si este posibil ca unii din investitorii de la Bursa sa ia in considerare o investitie in actiunile acestuia pe un termen mai lung,” comenteaza Alin Brendea, director de operatiuni la societatatea de brokeraj Prime Transaction.<br /><br />Actionarii principali ai companiei sunt SIF Transilvania, care detine 49,9% din actiuni si Rensen Beheer, firma olandeza care activeaza tot in domeniul constructiei si comercializarii navelor fluviale, cu 16,6%.<br /><br />Compania a distribuit an de an o parte substantiala din profit sub forma de dividende, dar anul acesta situatia s-ar putea schimba. Conducerea ia in calcul alocarea unor fonduri suplimentare pentru dezvoltare si reducerea decalajului tehnologic fata de santierele concurente.<br /><br />Compania are un capital social de 216 miliarde de lei, impartit in actiuni cu valoarea nominala de 25.000 de lei. Ultima cotatie de la Bursa este de 42.900 lei/actiune, la care capitalizarea bursiera a companiei depaseste 11 milioane de dolari.<br /><br /><br />Sursa: Ziarul Financiar, 25 iunie 2003. Citeste mai mult

Variantele de privatizare ale PETROM sunt deja pe masa Guvernului. Ieri, Ministerul Economiei si Comertului a prezentat aceste solutii si reprezentantilor FMI si ai Bancii Mondiale.<br /><br />Privatizarea s-ar putea realiza prin vanzarea unui pachet de 30%-40% din actiunile companiei catre un investitor cu experienta in domeniul petrolier, a anuntat Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului. <br /><br />Ulterior, acesta ar putea sa majoreze capitalul social al companiei pentru a ajunge sa detina 51% din actiuni si sa aiba putere de decizie. <br /><br />Aceasta este doar una dintre variantele propuse de consultantul ales de Ministerul Economiei, consultant format din bancile Credit Suisse First Boston si ING Barings. Se pare insa ca este si varianta cea mai agreata de ministerul de resort, intrucat a fost singura anuntata public de ministrul Popescu.<br /><br />Privatizarea propriu-zisa a PETROM va incepe pe 30 iunie, cu publicarea anuntului publicitar. Pasul urmator va fi depunerea ofertelor de privatizare din partea investitorilor interesati, proces care trebuie sa se finalizeze pana la sfarsitul lunii septembrie. Actiunea trebuie sa se incheie la sfarsitul anului, dupa cum s-au angajat autoritatile romane in fata FMI si Bancii Mondiale.<br /><br /><b>Maximum 42,2% din actiuni pot fi vandute </b><br />Decizia finala va apartine Guvernului, dar va fi luata dupa ce se vor finaliza consultarile cu reprezentantii Bancii Mondiale, ai FMI si ai Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). <br /><br />Inca din august 2002, BERD s-a implicat indirect in procesul de privatizare a PETROM, prin imprumutul in valoare de 150 de milioane de dolari, pe care l-a acordat companiei (impreuna cu alte sase banci) pentru modernizarea rafinariilor si pregatirea procesului de trecere a PETROM in proprietate privata.<br /><br />Statul detine in prezent 93,2% din actiuni, restul de 6,8% fiind deja in proprietate privata (din septembrie 2001, de cand PETROM e listata la Bursa de Valori Bucuresti). <br /><br />Prin legea de infiintare a PETROM, statul nu are voie sa ramana cu mai putin de 51%. Prin urmare, nu poate vinde decat 42,2% din actiuni.<br /><br /><b>Pozitia sindicatelor</B><br />Presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din PETROM, Liviu Luca, sustine ca statul nu va putea vinde decat 32,2% din actiuni, pentru ca asupra a 10% au drept de preemptiune sindicatele ? adica drept de cumparare inaintea oricaror alti investitori, in conditii avantajoase (la pretul nominal, de 1.000 de lei actiunea, nu la pretul pietei, de 1.350 de lei). Sindicatele sunt pregatite sa cumpere acest pachet, spune Liviu Luca. Pentru ca este considerata o companie profitabila, chiar si directorul general al PETROM, Gheorghe Constantinescu, vrea sa participe prin intermediul sindicatelor la privatizare, a declarat acesta presei la sfarsitul saptamanii trecute.<br /><br /><b>Valoarea PETROM</b><br />Compania a fost infiintata cu un capital social de 37.734 de miliarde de lei (37,7 miliarde de actiuni, fiecare in valoare nominala de 1.000 de lei). Anul trecut, compania a avut o cifra de afaceri de 72.722 de miliarde de lei, din care s-a obtinut un profit brut de 3.345 de miliarde lei (tabel). Compania are o cota de piata de 44,9% pe benzine, 45,3% pe motorine si 52,6% pe gaz lichefiat (cote pe site-ul www.primet.ro al SVM Prime Transaction).<br /><br /><b>Datele financiare ale SNP PETROM</b><br />Denumire indicator Valoare<br />Venituri totale 79.000 mld. lei<br />Cifra de afaceri 72.722 mld. lei<br />Cheltuieli totale 75.681 mld. lei<br />Profit brut 3.345 mld. lei<br />Datorii totale 19.487 mld. lei<br />Creante totale 17.148 mld. lei<br />Numar mediu salariati 60.398<br />Sursa: BVB<br /><br /><b>De unde vin investitorii</b><br />In acest an, cinci state au fost vizitate de oficialii romani in incercarea de a atrage investitori seriosi si puternici pentru privatizarea celei mai mari companii petroliere de la noi. Este vorba de Marea Britanie, unde exista British Petroleum, Germania, SUA, unde sunt cele mai mari grupuri petroliere din lume, Kuweit si Liban, importanti producatori de titei in lume.<br /><br /><b>Concurenta ungara</b><br />Guvernul ungar s-a hotarat si el sa vanda actiunile pe care le detine la compania de petrol si gaze MOL. Actiunile detinute de stat la MOL vor fi vandute in doua sau trei transe. Vanzarea se va face sub forma unei combinatii de oferta bursiera si oferta publica locala. Prima transa de 10%-13% este de asteptat sa fie vanduta in trimestrul al IV-lea 2003, iar restul se va vinde in 2004.<br /><br />Sursa: Jurnalul National, 25 iunie 2003. Citeste mai mult

Compania Smartree Romania va realiza, in urma unui contract semnat la sfarsitul lunii mai, activitatea de salarizare si administrare a resurselor umane a Bancii Transilvania Cluj-Napoca, informeaza un comunicat al Smartree Romania. <br /><br />Potrivit comunicatului, etapa de preluare a datelor angajatilor a fost finalizata, plata salariilor pentru luna mai fiind deja realizata in noile conditii. Smartree va asigura managementul bazei de date a angajatilor si va realiza calculul salarial lunar, tiparirea si distribuirea de buletine salariale individuale confidentiale, intocmirea statelor de plata, a contractelor de munca si a declaratiilor catre autoritati si a fiselor fiscale. <br /><br />De asemenea, compania va depune documentele salariale la institutiile de stat abilitate pentru filiala din Bucuresti si va realiza inregistrarile contabile pentru plata salariilor. Prin externalizarea acestor servicii, Banca Transilvania isi va reduce semnificativ costurile administrative de personal. <br /><br />'Pentru a ne putea concentra mai mult asupra zonelor creative ale activitatii de resurse umane, Banca Transilvania a ales externalizarea unei parti din activitatea administrativa, ceea ce ne ofera un important vector de eficientizare', a declarat Nevenca Doca, director al Departamentului Resurse Umane al Bancii Transilvania. <br /><br /><br />Sursa: Curierul National, 25 iunie 2003.' Citeste mai mult

Patru dintre societatile de investitii financiare au raportat dupa primele cinci luni ale anului profituri care depasesc cu mult jumatate din prevederile Bugetului de Venituri si Cheltuieli.<br /><br />Ca si anul trecut, cea de-a cincea, SIF Moldova, a ramas in urma, realizand de la inceputul anului 40% din profitul pe care il estimeaza pentru acest an. Brokerii spun insa ca pentru investitori devin din ce in ce mai importante informatiile despre legea acestor sociatati.<br /><br />Presedintele SIF Moldova, Alexandru Matei spune ca veniturile din dividende se vor vedea cel mai bine in raportarile de la finalul acestei luni. SIF Moldova inregistreaza in prezent si cel mai mic raport intre profitul pe actiune si ultimele cotatii de la Bursa, 8,5%, in timp ce la celelalte patru SIF-uri acest indicator este cuprins intre 12% si 14%.<br /><br />Analistii au mai observat in cazul SIF Moldova si o scadere cu 25 miliarde de lei a angajamentelor extrabilantiere– care cuprind datoriile SIF catre AVAB in contul biletelor la ordin garantate de fostul FPP. “Scaderea s-a datorat evolutie cursului leu-dolar. Atunci cand vom plati sumele catre AVAB vom da un comunicat la Bursa,” a explicat Matei.<br /><br />Pentru brokerii de la Bursa, rezultatele din luna mai sunt printre cele mai elocvente, pentru ca acestea includ majoritatea dividendelor pe care SIF-urile le incaseaza de la societatile ale caror actiuni le detin in portofoliu.<br /><br />Luna mai a insumat plata dividendelor de la banci, insa nu este inca clar daca toate cele cinci SIF-uri le-au inregistrat inintregime in contabilitate. Cel mai mare profit de la inceputul anului este cel al SIF Muntenia, care inregistreaza un castig de 275 miliarde de lei.<br /><br />Cealalta sursa de venituri si de profit a SIF-urilor, pe langa dividende, este vanzarea pachetelor de actiuni detinute, iar rezultatele financiare bune ale SIF Muntenia se prefigurau de la mijlocul acestui semestru. La finalul lunii aprilie, societatea de investitii financiare inregistra un profit de 118 miliarde de lei, in principal datorita vanzarii pachetului de 5% din actiunile producatorului de ciment Romcim catre grupul francez Laferge. Profitul obtinut de SIF Muntenia in mai, aproape 160 miliarde de lei, a fost similar cu cel obtinut de celelalte societati de investitii financiare. Rezultatele financiare ale societatii nu au ramas neobservate la Bursa. Cotatia actiunilor acesteia s-a distantat in ultimele luni de SIF Moldova si SIF Oltenia cu aproape 300 de lei, fata de inceputul anului, cand se transferau la preturi similare.<br /><br />Unii dintre investitori spun insa ca la societatile de investitii financiare rezultatele financiare sunt mai putin importante fata de momentul cand legea care va reglementa activitatea acestor societati va fi aprobata. “Chiar daca rezultatele financiare raportate sunt bune, o parte din investitori evita plasamentul in aceste titluri in asteaptarea legii care va reglementa organizarea si functionarea celor cinci SIF,” a apreciat Emil Ogica, presedintele Intercapital Invest.<br /><br />Legea SIF-urilor este asteptata de investitori de mai bine de un an si, cu toate ca termenul legal de aprobare a acesteia a trecut de mult, autoritatile nu dau semne sa se grabeasca. Legea consolidata a pietei de capital, ar putea aparea inaintea legii SIF, iar acestor sociatati li s-ar putea aplica prevederile referitoare la organismele de plasament colectiv. Aceasta ar putea insemna mentinerea in statutului SIF-urilor a interdictiei ca un actionar sa detina mai mult de 0,1% din titlurile emise de un SIF, prevedere greu de schimbat datorita dispersiei actionariatului.<br /><br />La Bursa actiunile SIF au urcat la inceputul acestei luni cu aproximativ 10%, dupa cateva saptamani de stationare. Dupa cretstere cotatiile actiunilor SIF au intrat intr-o noua perioada de evolutie in zig-zag. La finalul sedintei de ieri capitalizarea totala a sociatatilor de investitii financiare era de 267 milioane de dolari.<br /><br /><br />Sursa: Ziarul Financiar, 24 iunie 2003. Citeste mai mult