Stiri si comunicate

Pana in decembrie, producatorii de otel trebuie sa devina viabili, altfel returneaza ajutoarele de stat primite. <br /><br />Proprietarii se arata dispusi sa continue investitiile. Piata otelului continua sa fie 'incinsa'. Astfel, cele sase combinate siderurgice au sanse bune sa ia examenul european de viabilitate. <br /><br />In octombrie anul trecut, Comisia Europeana anunta deschiderea unor investigatii privind folosirea ajutoarelor de restructurare primite de doi producatori polonezi de otel. De asemenea, 'ordona recuperarea ajutorului de 5,35 milioane de euro' de la o alta companie, care a folosit gresit ajutorul de restructurare autorizat. <br /><br />Stirea arata ca 2007 a fost un an cu emotii pentru siderurgia din Polonia - 'contabilul' de la Bruxelles a tras linie si a verificat modul cum s-a respectat Protocolul 8 din Tratatul de aderare. Prin acesta, se accepta ajutorul de 3,4 miliarde de zloti (echivalentul a 800 de milioane de euro, la cursul din 2003) primit de opt companii siderurgice poloneze in perioada 1997-2003, sub rezerva ca respectivele companii sa implementeze un plan de restructurare prestabilit si sa devina viabile la sfarsitul anului 2006. <br /><br />Aceeasi stire arata de ce 2009 va fi un an cu emotii pentru&#8230 siderurgia din Romania. Sau mai degraba de ce 2008 va fi un an decisiv pentru siderurgia noastra. <br /><br />Companiile anunta investitii suplimentare <br /><br />Din 2005 incoace, contabilul de la Bruxelles primeste, de doua ori pe an (in martie si septembrie), rapoarte privind starea a sase combinate romanesti - Galati, Resita, Hunedoara, Calarasi, Targoviste si Campia Turzii. Rapoartele sunt o obligatie prin Tratatul de aderare si, pe de-o parte, arata ca autoritatile de la Bucuresti isi respecta angajamentele - fara ajutoare suplimentare, peste cele autorizate pentru perioada 1993-2004 (49.985 miliarde lei vechi, echivalentul a 1,25 miliarde de euro, la cursul din 2004). <br /><br />De asemenea, cele sase nu trebuie sa depaseasca, pana la sfarsitul lui 2008, capacitatea totala anuala de 9,1 milioane de tone. De cealalta parte, companiile trebuie sa arate ca se conformeaza planurilor de restructurare, pentru a nu fi obligate sa returneze ajutoarele primite, la sfarsitul anului 2008. Potrivit rapoartelor, (datele au fost prezentate de 'Adevarul' anul trecut), la jumatatea anului trecut, in premiera, toate combinatele erau inregistrate cu plus, avand fiecare ceva profit. <br /><br />Inclusiv Campia Turzii arata o redresare, dup ce 2006 se incheiase cu pierderi. Dar baremurile europene de viabilitate tin cont de raportul dintre profit si vanzari. Din acest punct de vedere, singurul care a reusit sa depaseasca baremurile europene este combinatul de produse plate (tabla) din Galati, cel care este de altfel si cel mai longeviv in materie de profit, din 2002 incoace. <br /><br />Patronul indian Mittal, incuscrit intre timp cu europenii de la Arcelor, aproape ca nu are emotii privind examenul european (de notat ca Sidex a primit nu mai putin de 60% din totalul ajutoarelor din siderurgie). Mai ales ca a reusit sa obtina autorizatia integrata de mediu, pe baza investitiilor angajate, un punct esential in realizarea 'scorului' european. <br /><br />'Pentru analiza viabilitatii, Comisia Europeana ia in calcul nu doar performantele strict economice, ci si investitiile, atat cele tehnologice, cat si de mediu. Acestea arata ca respectiva companie este capabila sa obtina profit pe termen lung, bazandu-se pe o structura de productie sanatoasa si durabila', atrage atentia Petru Ianc, seful Directiei generale de politica industriala din Ministerul Economiei. <br /><br />Fiecare cu laminorul lui <br /><br />Companiile arata ca au inteles lectia investitiilor. 'Dupa investitii tehnologice de peste 60 milioane de dolari si de peste mediu, peste 10 milioane de dolari, planificam si pentru 2008 investitii mai mari decat cele prevazute in programul de viabilitate', spune Adrian Popescu, presedintele TMK Resita. Astfel, el este convins ca in 2008 vor fi atinsi parametrii de viabilitate planificati, investitiile sustinand reducerea costurilor in conditiile unei productii mai mari. In 2007, productia a crescut la Resita cu 18%. Atuul principal al combinatului ramane cuplarea cu un laminor, producatorul de tevi Artrom Slatina, care ii asigura 70% din vanzari si care, la randul sau, actioneaza pe o piata inca puternica: anul trecut, productia Artrom a crescut cu 60%. De notat ca ambele companii sunt detinute de al doilea producator mondial de tevi, TMK din Rusia. <br /><br />Piata ridicata de tevi si forta financiara a patronului, plus sistemul de functionare 'in familie' otelarie-laminor se intalnesc si la Calarasi si Hunedoara. Otelaria electrica, singura ramasa functionala din colosul de la Calarasi, este acum in proprietatea Tenaris, primul producator mondial de tevi, si lucreaza in tandem cu laminorul de la Zalau. Combinatul de la Hunedoara a continuat sa functioneze dupa ce Mittal, devenit numarul unu mondial in productia de otel, l-a folosit ca furnizor de materie prima pentru laminorul de tevi de la Roman. <br /><br />Si rusii de la Mechel, care detin combinatele de la Targoviste si Campia Turzii, au cumparat recent un laminor, la Buzau. Cele doua combinate au avantajul de a fi specializate pe produse cu o piata extraordinara in acest moment - profile si otel-beton pentru constructii. Astfel, patronii rusi sunt interesati sa convinga Bruxelles-ul ca sunt pe drumul cel bun. <br /><br />La Targoviste, au inaugurat anul trecut instalatia de turnare continua, care reduce, in principal, costurile cu energia si manopera, si sunt pe cale sa obtina autorizatia de mediu. Pentru Campia Turzii, au transmis la Bruxelles angajamentul de investitii de 40 de milioane de dolari numai pana in 2009. <br /><br />De notat ca, pana acum, combinatul de la Campia Turzii a gasit intelegere la Comisie, beneficiind de o cota speciala de import semifabricate de la compania-mama din Rusia, ceea ce l-a ajutat sa-si imbunatateasca rezultatele. <br /><br />&raquo Europa nu vrea inchideri de capacitati, care ar induce crize pe piata comunitara de otel. Dar vrea sa se asigure ca are combinate sanatoase, care se pot descurca si fara ajutoare de stat. <br /><br />Petru Ianc, <br />director general, Ministerul Economiei si Finantelor <br /><br />Mai tari ca-n &#821789 la consumul de otel-beton <br /><br />Se poate spune ca patronii combinatelor sunt primii interesati sa intre in normele europene si, implicit, sa pastreze combinatele. Pe de-o parte, proprietarii, mai ales cei din spatiul extracomunitar, isi mentin un capat de pod in UE, avand acces la o piata unica substantiala (crestere 4%, anul trecut). <br /><br />De cealalta parte si piata interna a ajuns sa fie foarte tentanta, mai ales in ce priveste sectorul de constructii, mare consumator de otel. Modernizarea le va permite combinatelor autohtone sa profite cat mai mult de aceasta piata care bate la 5 milioane de tone in 2007, fata de 4,2 milioane in 2007. <br /><br />Exuberanta constructiilor a impins consumul de otel-beton, pentru prima data dupa Revolutie, peste nivelul din 1989, nivelul cand 'toata tara era un santier'. Potrivit datelor Ministerului Economiei, in 2006. consumul l-a egalat pe cel din 1989, circa 770 de mii de tone, dar in 2007 a urcat la aproape un milion de tone. <br /><br />Cresterea i-a luat pe nepregatite pe producatorii interni, acestia vazand cum importurile de otel-beton au sarit de patru ori de la un an la altul, ajungand la 250.000 de tone. <br /><br />Sursa: Adevarul, 8 ianuarie 2008' Citeste mai mult

Combinatul siderurgic Mittal Steel Hunedoara (SIDG) a obtinut o cifra de afaceri de 410,1 mil. lei (124,2 mil. euro) in primul semestru al acestui an, cu 10,8% mai mult decat in perioada similara a anului 2006. Profitul companiei s-a majorat de peste patru ori, la 17,7 mil. lei (5,36 mil. euro), de la suma de 4,2 mil. lei (1,18 mil euro) in prima jumatate a anului trecut. Compania a investit in primele sase luni 2,7 mil lei (830.000 de euro), suma care a venit din partea actionarului majoritar Steel Holdings NV, si, conform contractului de privatizare, nu se ramburseaza. Societatea este controlata de grupul Arcelor-Mittal, care detine prin compania Steel Holdings NV 86,58% din capitalul social al combinatului din Hunedoara. Un alt actionar important al societatii este SIF Banat-Crisana, cu un pachet de 11,05% din actiuni. In sedinta de ieri de pe piata RASDAQ titlurile companiei au urcat cu peste 6% fata de ziua anterioara si au inchis la 7,05 lei/ titlu. La acest nivel, capitalizarea companiei este de peste 116,2 mil. euro.<br /><br />Sursa: Ziarul Financiar, 29 august 2007 Citeste mai mult

Bruxelles-ul ar putea pasui combinatele care, chiar daca nu sunt viabile, investesc in retehnologizare <br /><br />Esti in UE, ai si drepturi europene! Putine companii inteleg ca aderarea ofera, dincolo de constrangeri, si statutul de companie europeana. In virtutea acestui statut, combinatul siderurgic Campia Turzii a fost plasat pe agenda negocierilor UE-Rusia, obtinand un „colac de salvare' - cota speciala de import semifabricate de la &#8222compania-mama' din Celiabinsk. <br /><br />&#8222Cota speciala inseamna ca importurile facute de combinat nu sunt incluse in contingentul total de importuri din Rusia, aprobat la nivelul Uniunii Europene', explica Petru Ianc, seful Directiei generale de politica industriala din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor. Oficialul roman a fost recent la Bruxelles impreuna cu reprezentanti ai Mechel Campia Turzii, pentru a sustine cauza companiei: combinatul are sanse de a intra pe profit daca inchide capacitatile cu pierderi si, in schimb, importa semifabricate, pe care apoi le prelucreaza. <br /><br />Pentru a-si sustine pozitia, partea romana s-a folosit de precedentul creat de combinate din Lituania aflate in proprietatea unor companii rusesti care au primit cote speciale pentru import din Rusia. <br /><br />Raspunsul Bruxelles-ului a venit rapid, spune directorul Ianc - &#8222de acum sunteti companie europeana, deci aveti drepturi la fel ca si celelalte companii europene'. Mai mult, reprezentantii Comisiei au lasat sa se inteleaga ca termenul &#8222fatidic', sfarsitul anului 2008, ar putea fi prelungit, daca compania arata ca a demarat investitii de modernizare, care nu se pot finaliza, din cauze obiective, in urmatoarele luni. Exista precedent si aici: cazuri de amanare a termenelor-limita, in Polonia si Cehia. <br /><br />Examen scris si oral, note de trecere <br /><br />Asa cum am mai aratat in ziarul 'Adevarul', termenul-limita - sfarsitul lui 2008 - semnifica data la care Uniunea Europeana va trage linie si va constata care sunt combinatele care indeplinesc criteriile de viabilitate europene. In principal, aceste criterii vizeaza incadrarea in norme a indicatorilor EBIT (profit inainte de plata dobanzilor, taxelor) si EBITDA (profit inainte de dobanzi, taxe, depreciere si amortizare), raportati la vanzarile companiei. Cine nu indeplineste criteriile inseamna ca nu este viabil, deci a primit degeaba ajutoare de stat... deci trebuie sa dea inapoi ajutoarele (din perioada 1993-2004), deci (urmarea previzibila) intra in faliment. <br /><br />Pana la termenul-limita, Comisia monitorizeaza periodic combinatele romanesti (Mittal Steel Galati si Hunedoara, Mechel Targoviste si Campia Turzii, TMK Resita, Tenaris Calarasi), urmarind respectarea programelor de restructurare individuale, care contin obiective clare pentru investitii tehnologice si de mediu. De asemenea, este &#8222litera de lege' ca, in aceasta perioada, combinatele sa nu mai primeasca niciun fel de ajutor de stat si sa nu depaseasca capacitatea de productie fixata. <br /><br />Raportul pe 2006, prezentat in martie la Bruxelles, a mai dat sperante siderurgiei romanesti si temei pentru indulgenta Comisiei. Faptul ca &#8222tendinta e pozitiva' a fost confirmat si saptamana trecuta, cand reprezentanti ai Comisiei (Directia Genarala Intreprinderi, Directia concurenta, plus o echipa de consultanti independenti) au venit la Bucuresti, pentru discutii cu fiecare companie in parte. <br /><br />Piata otelului este inca un aliat pretios <br /><br />&#8222Combinatele au atins, in general, obiectivele din programele de investitii, iar, in unele cazuri, chiar le-au depasit. Mai mult - cu o singura exceptie (Mechel Campia Turzii) -, toate combinatele au raportat profit in 2006. Este un rezultat extraordinar, tinand cont ca, in 2005, nici un combinat nu se califica pentru respecatera criteriilor europene', arata Petru Ianc. <br /><br />Judecat dupa criterii, &#8222cel mai european' combinat este acum Mittal Steel Galati. <br /><br />Pentru fiscul roman, profitul net de 56 de milioane dolari oobtinut in 2006 poate parea mic, comparat cu o cifra de afacerei de peste doua miliarde de dolari. <br /><br />Mai ales in conditiile in care, in 2004, se raporta un profit de peste 400 de milioane. (Anul trecut a fost considerat o exceptie, intrucat combinatul a facut provizioane pentru plata daunelor reclamate de grupul Balli, in baza unui contract mai vechi, de la sfarsitul anilor 90). Pentru Bruxelles este suficient insa ca Mittal sta bine la EBITDA si EBIT/vanzari. <br /><br />Celelalte combinate - cele de produse lungi - sunt mai mult sau mai mai putin apropiate de &#8222baremul' european. E insa o performanta ca au reusit sa intre pe profit. Sunt insa in pozitia de repeta aceasta performanta. Combinatele din Hunedoara, Resita si Calarasi sunt legate de cate un laminor de tevi (la Roman, Slatina, respectiv Zalau), avand astfel desfacerea asigurata (pentru ca, in final, cerera de tevi se mentine la un nivel ridicat). Mechel Targoviste, chiar daca nu-si &#8222foloseste' specializarea (otelurile speciale), a gasit o piata solida in otelul pentru constructii. In plus, toate au trecut prin procese de retehnologizare (lunile trecute, combinatele din Resita au anuntat finalizarea unor investitii de peste 10 milioane de euro). Cat despre Campia Turzii, importul de circa 150.000 de tone de semifabricate din Rusia ii va permite sa produca fara pierderi. Iar rusii de la Mechel spun ca vor sa continue investitiile, odata ce combinatul este &#8222pe deplin' in proprietatea lor (zilele trecute, AVAS a anuntat finalizarea procesului de monitorizare postprivatizare la combinatul de la Campia Turzii). <br /><br />In plus, combinatele au in continuare piata de partea lor. &#8222Perspectivele pietei otelului raman pozitive pentru urmatorii ani, astfel incat combinatele au posibilitatea sa-si consolideze rezultatele bune obsinute in 2006, iar la sfarsitul lui 2008 sa atinga parametrii prevazuti. Conditiile de baza sunt insa cresterea utilizarii capacitatiilor - in prezent se utilizeaza doar 70% din capacitatea aprobata - si prin orientarea spre produse cu valoare adaugata mare. Companiile trebuie sa utilizeze mai bine sansa extraordinara pe care o au de a avea acces nelimitat pe piata unica europeana' - conchide directorul Ianc. <br /><br />Sursa: Adevarul, 25 aprilie 2007<br />' Citeste mai mult

Dupa ce au cumparat zilele trecute Siderurgica si Petrotub, indienii de la LNM Holdings au ajuns sa detina controlul siderurgiei romanesti. <br /><br />Compania anglo-indiana LNM Holdings este proprietara Sidex Galati, Tepro Iasi, Petrotub Roman si Siderurgica Hunedoara. Lakshmi Mittal, presedintele grupului, si-a construit un imperiu siderugic cumparand gaurile negre ale economiei romanesti.<br /><br /><b>Sidex, prima achizitie</b><br /><br />In urma cu doi ani, LNM a intrat pe piata romaneasca cumparand Sidex Galati. Atunci, Sidex avea pierderi de circa un miliard de dolari. Angajamentul total al LNM s-a ridicat la peste 500 de milioane de dolari. Cumparatorii Sidex nu au fost scutiti de protestele sindicalistilor. Siderurgistii galateni si-au exprimat atunci nemultumirea vizavi de disponibilizarile facute inainte de privatizare, cerand salarii compensatorii. Atunci cand indienii le-au dat cate 100 de milioane, iar statul plati compensatorii pe o perioada de doi ani, angajatii s-au batut pentru un loc pe listele de concedieri. <br /><br /><b>Tepro Iasi, salvata de la faliment</b><br /><br />O a doua investitie pe care indienii de la LNM au facut-o a fost achizitionarea societatii Tepro Iasi. Aceasta ajunsese in pragul falimentului dupa o privatizare nereusita, incheiata de APAPS cu firma ceha Zelezarny Veseli. Problemele pe care cehii le-au pricinuit la Tepro au culminat cu asasinarea, in 2000, a liderului sindical Virgil Sahleanu. La momentul preluarii Tepro de catre LNM Holdings, societatea avea datorii totale de 565 de miliarde de lei.<br /><br /><b>Proteste</b><br /><br />O data cu achizitionarea Petrotub si Siderurgica, in urma cu trei zile, grupul LNM Holdings detine controlul celor mai importante combinate siderurgice. Nici aceste privatizari nu au fost facile pentru APAPS: vor fi disponibilizati peste 2.000 de salariati de la Siderurgica si 1.500 de la Petrotub. Siderurgistii au protestat zgomotos la aflarea stirii, cerand si ei aceleasi facilitati salariale acordate galatenilor disponibilizati.<br /><br /><b>Mostenitorii revendica pamantul de sub Sidex</b><br /><br />Terenul ocupat de combinatul Sidex Galati ar putea fi revendicat in instanta, scrie presa britanica. Potrivit unor informatii aparute la inceputul lunii, nepotii familiei care a detinut, in urma cu multi ani, proprietatea pe care a fost construit Sidex se pregatesc sa ceara ca terenul sa le fie restituit. Presa londoneza nu da mai multe informatii legate de identitatea familiei. Un purtator de cuvant al lui Mittal a declarat ca nu este tocmai incantat de aceasta veste, ceea ce nu l-a impiedicat insa pe cel mai bogat indian nerezident al Marii Britanii sa isi extinda afacerile din Romania. <br /><br />Sursa: Jurnalul National, 31 0ctombrie 2003.<br /><a href='http://www.jurnalul.ro' target='_blank' class='rosu'>www.jurnalul.ro</a> Citeste mai mult

LNM Holding este noul proprietar al societatilor Petrotub Roman si Siderurgica Hunedoara. Aceasta firma va concedia 3.550 de angajati de la cele doua societati, dar cei disponibilizati vor primi plati compensatorii pe o durata medie de 30 de luni. Ministrul Privatizarii, Ovidiu Musetescu, a declarat ieri cu ocazia semnarii contractelor ca fiecare salariat va primi in perioada mentionata in medie 5 milioane de lei pe luna, bani care vor fi platiti timp de 22 de luni de catre stat si opt luni de catre LNM. Suma totala platita de firma anglo-indiana pentru cele doua societati este de 126 de milioane de dolari, din care pretul platit pe actiuni reprezinta doar 1 milion de dolari pentru Siderurgica si 6 milioane de dolari pentru Petrotub. LNM va plati si datoriile comerciale ale celor doua societati, in suma de 61 de milioane de dolari. Musetescu a spus ca, daca Petrotub este o societate care are viitor si piata, in cazul Siderurgica nu existau decat variantele privatizarii sau a lichidarii. Societatea pierde la ora actuala 100.000 de dolari pe zi. Musetescu a spus insa ca, in cazul in care ar fi fost lichidata, cei 2.050 de disponibilizati de la Siderurgica nu ar fi primit nici un fel de plata compensatorie, iar statul s-ar fi ales cu o gaura de 240 de milioane de dolari. Tocmai din aceste cauze datoriile la buget de 8.000 de miliarde de lei au fost sterse. Pe langa acestea, statul a sters si 10 milioane de dolari pe care Siderurgica trebuia sa-i plateasca Bancii Comerciale Romane. <br /><br />In urma privatizarii, la Petrotub raman 3.100 de salariati, iar la Siderurgica 2.200. Contractul de privatizare a fost semnat de ministrul Musetescu si de fiul lui Mittal, vicepresedinte al LNM, Aditya Mittal.<br /><br /><b>Protest spontan la „Petrotub“</b><br /><br />Aproape 500 de salariati ai societatii „Petrotub“ au declansat ieri un protest spontan legat de privatizarea intreprinderii, proces in urma caruia ar urma sa fie disponibilizati aproape 1.700 de angajati. Sindicalistii au blocat Drumul European E 85, dar prin interventia jandarmilor circulatia rutiera a fost reluata in scurt timp. Prefectul de Neamt, Valentin Danaila, s-a intalnit la Primaria municipiului Roman cu liderii salariatilor de la „Petrotub“.<br /><br />Sursa: Realitatea Romaneasca, 29 octombrie 2003. Citeste mai mult